Suntem cu totii nemultumiti de aspectul orasului, dar oare care este elementul care da acest aspect dezordonat, de jungla orasului nostru, celebru pana acum douazeci de ani in toata Romania ca "Orasul parcurilor"?
Administratia orasului intelege gresit ideea de protectie a mediului si a plantelor si a scapat complet de sub control vegetatia. Copacii ornamentali netunsi la timp au ajuns la dimensiune unor arbori din padure si acopera complet cladirile istorice ale orasului, cu care ar trebui sa ne mandrim. Cea mai veche constructie din oras Castelul Huniade, sediul Muzeului Banatului, este acoperit complet de o jungla de vegetatie asemenea templului Angkor Vat. La fel Casa Armatei sau Primaria veche.
Alti copaci, rasariti natural fara sa-i fi plantat nimeni, sunt protejati ca un mare patrimoniu, in loc sa fie taiati. De aceea parcurile au inceput sa semene cu niste paduri in care copacii au intaietate fata de oameni. Parcurile sunt gandite de primarie pentru protectia plantelor si nu in folosul locuitorilor orasului.
La propunere pe care am facut-o primarului Ciuhandu, sa deschida circulatia prin Parcul Botanic pentru pietonii care vin din Calea Aradului spre centru, mi s-a raspuns ca nu e posibil, pentru ca se vor fura plantele din parc. Deci, in opinia primarului, plantele sunt mai importante decat cetatenii orasului.
Spatiile "verzi" dintre trotuare si carosabil, care nu exista in nici o metropola europeana, calcate de masini si transformate in gropi de noroi, sunt sursa de praf si mizerie pe strazile Timisoarei.
Pentru a avea un oras cu aspect ordonat, administratia trebuie sa inteleaga ca plantele si copacii din oras nu sunt un scop in sine, ci trebuie controlate ferm in asa fel incat sa fie utile locuitorilor orasului si sa contribuie la o imagine ordonata a acestuia.
Primaria Municipiului Timisoara si EURODITE au realizat un Master Plan al orasului Timisoara, document intitulat „Framework for a strategic integrated urban vision for Timisoara metropolitan area“. Acest document mi s-a parut foarte interesant si il pun la dispozitia celor curiosi sa afle o privire in viitorul apropiat spre Timisoara.
Daca va intereseaza cum va arata orasul in 2025, acest plan startegic ar putea sa va raspunda la intrebare.
Dorim sa incurajam oamenii sa circule cu bicicleta, iar pentru a-i stimula, voluntari din clubul de ciclism, din cadrul grupului de firme „Bega“ vor circula cu ricsa prin diferite zone din oras si ii vor plimba pe cei interesati cu acest mijloc de transport, care va purta diferite mesaje in vederea sustinerii programului „Verde pentru biciclete“ al Fundatiei Bega.
Odata ce Primaria municipiului Timisoara va aproba traseul pe care va circula ricsa, aceasta va putea fi vazuta in preajma oricarui eveniment timisorean, scopul principal al acestei initiative fiind, repet, acela de a incuraja mersul pe bicicleta.
Sâmbătă s-a petrecut la Timco un concurs pentru tinerii bicicliști, organizat de inițiativa Verde pestru biciclete.
Cu acest prilej, m-am aventurat și eu pe traseul, nu tocmai ușor, realizat pentru această competiție. A fost o reușită din două mișcări, aș zice, Vedeți fotografiile!
Astăzi, la Hotel Timișoara, a avut loc lansarea unei noi Scrisori deschise, document oficial adresat de astă dată ministrului în exercițiu Radu Berceanu.
La eveniment au participat reprezentanți ai presei timișorene.
Până acum s-au strâns 12.000 de semnături de susţinere.
Scrisoare deschisă pentru șoseaua de centură a Timișoarei
În atenţia :
D-lui Radu Berceanu
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii.
Timişoara a fost în aproape întreaga ei existenţă un oraş pionier, generator de proiecte, oraş care în decembrie 1989 a dat, fără falsă mândrie, tonul pentru o nouă Românie. La 20 de ani distanţă, Timişoara este în situaţia în care riscă să fie comparată cu o comună oarecare în condiţiile în care îi lipseşte cea mai importantă componentă a infrastructurii de transport – o şosea de centură !
Până în 2008, după un deceniu de promisiuni goale venite din partea autorităţilor, s-a realizat doar o primă porţiune din primul tronson al inelului cuprins intre Calea Lugojului şi Calea Aradului (25% din total). Ce înseamnă pentru Timişoara inexistenţa şoselei de centură? Înseamnă că : zilnic 20 000 de maşini tranzitează oraşul, traficul este blocat, TIR-urile trec prin cartiere, drumurile sunt veşnic stricate, există poluare, situaţii şi lucruri care afectează de ani buni viaţa nostră.
Din toate aceste motive, în vara anului 2008 a fost iniţiată prima scrisoare deschisă către toate autorităţile care gestionează construirea de drumuri în România. Acest demers a fost dublat de strângerea a 12 000 de semnături de susţinere a documentului.
Așa cum anunțam într-un post anterior, voi organiza o întâlnire cu presa despre fondurile pentru șoseaua de centură a Timișoarei. Întâlnirea va avea loc mâine, miercuri, 25 februarie 2009, ora 14.00, în sala "Londra", la Hotel Timișoara.
Referitor la informatiile conform carora guvernul a respins toate alocarile de fonduri pentru proiectele majore ale Timisoarei (pentru reconstructia pasajului din Calea Sagului, reabilitarea drumului Timisoara-Lugoj si soseaua de centura a Timisoarei), marti voi organiza o conferinta de presa pe aceasta tema.
Blog
Primaria Municipiului Timisoara si EURODITE au realizat un Master Plan al orasului Timisoara, document intitulat „Framework for a strategic integrated urban vision for Timisoara metropolitan area“. Acest document mi s-a parut foarte interesant si il pun la dispozitia celor curiosi sa afle o privire in viitorul apropiat spre Timisoara.
Vedeți fotografiile!
Astăzi, la Hotel Timișoara, a avut loc lansarea unei noi Scrisori deschise, document oficial adresat de astă dată ministrului în exercițiu Radu Berceanu.